Intr-o discutie amicala de ieri, am mentionat unui prieten despre cele “11 Porunci” ale lui Barry Crane, celebrul jucator de Matchpoints al anilor ‘80. Pentru ca si-a manifestat interesul sa afle despre ele, si pentru ca – poate ma insel, scuze anticipat – generatia “Pro” nu a avut probabil de unde auzi despre acest faimos personaj al jocului de bridge din anii ‘80, m-am gandit sa ii fac putina reclama postuma, mai ales ca cele “11 Porunci”, postulate cu multi ani in urma, sunt cat se poate de contemporane si adevarate.

Un ‘search’ pe Google cu “Barry Crane”, va da in primele 4 hit-uri link-uri legate de industria filmului. Barry Crane a fost un producator de top de seriale TV. Abia hit-ul # 5 da un link legat de “Barry Crane Top 500”, topul annual al ACBL dupa punctele de maestru acumulate, fostul “McKenney Trial”, cum s-a numit pentru multi ani.

Un link interesant, cu comentarii despre acest personaj insolit este http://www.blakjak.demon.co.uk/crane.htm . Cateva citate: “Barry Crane a fost cel mai bun jucator de matchpoints al tuturor timpurilor”; “E absolut uluitor ce rezultate ia impotriva jucatorilor slabi”; “stilul lui era ‘top sau zero’”; “intimidanta prezenta la masa”. In fine, un personaj deosebit, care “manca” partenerii “pe paine” daca nu ii respectau la sange “poruncile” si sistemul de joc, deosebit de agresiv, si simplu, in acelasi timp.

Pe scurt, Barry Crane a dominat concursurile de perechi din America anilor ’80, a acumulat un numar record – pentru vremea lui, mai ales ca, din cauza programului incarcat de producator, nu putea juca decat in week-end-uri!! - de puncte de maestru, record care a durat ani si ani, nu a jucat niciodata in competitii internationale. A murit impuscat in 1985, iar autorul nu a fost identificat pana in zilele noastre.

Revenind la subiect, care erau cele “11 Porunci” pe care orice partener al lui Barry trebuia sa le respecte ca pe Biblie:

1. Nu pleca niciodata din contrele de penalizare ale partenerului.
2. Intotdeauna ia profitul sigur (sau, mai pe romaneste, nimeni n-a murit din castig putin).
3. Atentie la nivelul 3.
4. Cu cat licitezi mai mult, cu atat ai mai mult.
5. Septarii sunt singletoane.
6. Nu licita mare slem la echipe.
7. Nu “pune” carti in mana partenerului.
8. Numai Isus salveaza.
9. Nu manca intre sesiunile de joc.
10. Niciodata nu intreba: “Cum iti merge?”
11. Niciodata nu te fuduli, dupa o dona buna.

Niste mici explicatii se impun.

Prima porunca e relativ usor de urmat, pentru ca, daca adversarii fac jocul, sigur partenerul nu te va critica.

Nici a doua porunca nu e dificil de urmat, dar necesita un efort de vointa, mai ales in situatii in care adversarii se sacrifica in 4 pici ne-vulnerabil, iar tu esti aproape sigur ca faci 5 cupe in zona. Dar cu Barry, e simplu – dai contra, si iti iei linistit micul plus, fara sa te mai gandesti la un posibil 650.

A treia porunca este felul lui Barry de a zice ca, in competitia de la nivelul 2, merge orice, dar la nivelul 3, este foarte posibil ca adversarii sa zica “contra”!

A patra porunca se refera la faptul ca fiecare licitatie in plus, promite valori suplimentare.

A cincea porunca este doar o superstitie a lui Barry, ca un sapte la atacul initial e mai probabil sa fie un singleton, decat un sase sau un cinci. Fostii parteneri confirma aceasta “regula”, dar nu exista o baza matematica pentru ea.

A sasea porunca are multa ratiune, mai ales daca joci impotriva unei echipe mai slabe, si intri o data la 7, iar dincolo se joaca mansa… Ca fapt divers, se spune ca Asii din Dallas (cei originali) aveau regula ca, daca licitezi 7 si cazi, prima data erai iertat, dar a doua oara, ieseai din echipa.

A saptea porunca era favorita lui Barry. Nimic nu-l enerva mai tare decat un partner care ajungea intr-un contract prost, dupa care zicea “Da, dar daca aveai Riga de cupa si Dama de caro, faceam jocul”. Raspunsul lui era scurt: ”Niciodata nu am ce speri tu, asa ca nu te baza pe asta”.

A opta porunca atrage atentia partenerilor sa nu faca licitatii de sacrificiu.

A noua porunca este foarte greu de urmat. Partenerilor infometati, Barry le spunea: ”Nu te plange. Toata lumea joaca mai bine cand ii e foame”.

Ultimele doua porunci erau fobiile personale ale lui Barry (eu cunosc destui amici de bridge, cu aceeasi superstitii, inclusiv pe mine ?), de a nu intreba sau a fi intrebat despre cum merge jocul, si de a nu face haz si a te bucura dupa o dona buna.

Sa vedem acum cateva din notele de sistem mai interesante, de pe vremea cand juca cu Kerri Sanborn.

1. Intra in licitatie repede, spune ce ai de spus, si iesi. Asta insemna, virtual, ca nu exista reveil. Intr-o licitatie de tipul 1 pica – pas – 2 pici – pas – pas – contra, contra era de penalizare!
2. Cand avem de luat o decizie, suntem pesimisti. Daca trebuie sa gasim in mana partenerului o carte cheie, consideram ca nu o are.
3. Niciodata nu pierde levata de “bagare”.
4. In flanc, da frecvent distributia
5. In licitatie, este extrem de important sa arati distributia.
6. Deschide cu orice 11 puncte care contin un Riga. Cu maini bune distributionale, deschide cu mai putin.
7. Reguli pentru “gasitul” Damelor, Valetilor si Rigilor

a. Daca ai de gasit o dama, sau un valet, cu posibil impas pe ambele parti, atunci:

• Dama/valetul e dupa valet/zece intr-o culoare minora
• Dama/valetul e inainte de valet/zece intr-o culoare majora

b. Daca ai de gasit o dama, si ai 9 carti pe linie, atunci:

• Daca in maina ta si a mortului ai un singleton, joaca pentru 3-1
• Daca ai doua singletoane, joaca pentru 2-2
• Daca ai o culoare secundara 3-0 sau 2-1, atunci joaca pentru 2-2

c. Daca ai de gasit Riga, si ai 10 carti pe linie, si atunci cand joci spre As,

• adversarul furnizeaza cartea mai mica, pune Asul
• adversarul da cartea mai mare, fa impasul

Sper ca v-au placut randurile de mai sus, si, cine stie, poate ca unele din “poruncile” de mai sus – care sunt mai vii si proaspete ca oricand - vor fi aplicate cu folos de tanara generatie - daca nu cumva le-or fi si aplicand de mult, dar nu stiu eu ?.

Sa inchei cu o opinie absolut personala: dupa parerea mea, din scena bridgeului romanesc, Mihai Mincu se apropie – ma rog, se apropia, in anii ’80-‘90 - cel mai mult, in ochii mei, de profilul lui Barry Crane, cu Ioan Bob nu prea departe in urma sa si Mihai Margulescu alaturi. Un trio foarte tare, care atunci cand se intampla sa joace impreuna, erau foarte greu de batut. Dar, vreme trece – vreme vine, acum, probabil ca sunt alti multi “lupi tineri” de care nu am cunostinta, si pe care-i rog sa ma scuze pentru ignoranta mea.

Nota - In cele de mai sus, am folosit si o parte din notele de system ale lui Vince Remey si Kerri Sanborn.